SUMAR
- I. Prezentarea descriptivă și grafică
- II. Hidrografia
- III. Flora și fauna
- IV. Resursele de subsol
- V. Clima și bioclima
- VI. Istoria
- VII. Populația
- VIII. Principalele instituții
- IX. Rețeaua rutieră
- X. Principalele funcțiuni economice
- XI. Componența nominală
- XII. Principalele organizații, partide, culte religioase
- XIII. Lista cu denumirea înfrățirilor, cooperărilor sau asocierilor încheiate
Păunești
15°C
cer acoperit de nori
Sâmbătă
18/10°C
Duminică
22/11°C
Luni
24/12°C
I. Prezentarea descriptivă și grafică
Comuna Păunești, județul Vrancea, este localizată în partea de nord-est a județului Vrancea, în regiunea de Sud-Est a României, situându-se la intersecția următoarelor coordonate geografice:
45°39″27′ latitudine nordică și 27°06″36′ longitudine estică. Comuna se întinde pe o suprafață de .265 ha dintre care 750 ha în intravilan și 7.515 ha în extravilan.
Din punct de vedere administrativ, comuna Păunești este formată din două localități:
- localitatea Păunești – sat reședință de comună, localitate rang IV;
- localitatea Viișoara – localitate de rang V, situată la o distanță de 3 km faâă de centrul administrativ al comunei, spre nord-vest.
Suprafața intravilană a localității Păunești numără 635 ha, iar cea a localității Viișoara, 115 ha.
Geografic, comuna Păunești este amplasată în partea de nord-est a județului Vrancea, într-o zonă de deal. Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul comunei Păunești se încadrează în arealul subcarpaților orientali (Dealurile Șușiței), depresiunea submontană.
Vecinătățile reritoriului comunei Păunești sunt:
- La Nord – comuna Ruginești;
- La Est – comuna Pufești;
- La Sud – comuna Movilița;
- La Vest – comuna Fitionești.
Distanța către municipiile și orașele din județul Vrancea:
- Focșani: 45,7 km;
- Adjud: 15,9;
- Mărășești: 26,4 km;
- Panciu: 15,7 km;
- Odobești: 38,3.
din punct de vedere al accesibilității rutiere, comuna Păunești este strabătută de șoseaua județeană DJ 205 H, care o leagă spre est de comuna Pufești (unde se intersectează cu DN2) și spre sud de comuna Movilița și orașul Panciu și de DJ 119 C – Păunești – Ruginești.
Comuna Păunești se poziționează la o distanță relativ mică față de căi de comunicații majore ale României: DN 2 (formează o parte din drumul european E 85) și magistrala feroviară 500 București – Focșani – Suceava, ambele aflându-se la doar 8 km de comună.
Cel mai apropiat aeroport de comuna Păunești este cel din municipiul Bacău. Distanța dintre comuna Păunești și Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău este de 70 km și poate fi parcursă cu mașina în aproximativ o oră. O alternativă mai îndepărtată pentru rute aeriene este Aeroportul Internațional Iași, aflat la o distanță de aproximativ 200 km de comuna Păunești. Acesta operează zboruri atât pe rute interne, cât și pe rute externe. Existența unor rute directe operate de cele două aeroporturi către orașele unor state europene dezvoltate din punct de vedere economic conferă reale beneficii pentru extinderea mediului de afaceri și a domeniilor investiționale. Transportul aerian reprezintă un vector important de dezvoltare, contribuind semnificativ la coeziunea socială și economică în cadrul Uniunii europene, cât și la accesibilitatea regională.
II. Hidrografia
Comuna face parte din bazinul hidrografic al râului Siret, fiind străbătută de mai multe văi, precum Caregna, Valea Rancului, Valea Doneșului, Valea Seacă (toate cu vărsare în Caregna). Satul Viișoara este străbătut de un pârâu numit tot Valea Seacă, cu deversare în Domoșița și apoi în Trotuș, iar satul Păunești este traversat în zona centrală de la nord-vest la sud-est de pârâul Valea Caselor.
Caregna (scris uneori și Carecna) este cel mai important curs de apă al comunei Păunești. Acesta tranzitează marginea teritoriului administrativ al comunei, având o lungime totală de 26 km. Izvorul Caregnei se află la o altitudine de 500 m, iar punctul de deversare este localizat între Domnești și Pufești, în râul Siret. Debitele sunt foarte scăzute, de aceea foarte rar se întâmplă ca apele sale să se verse în Siret, excepție făcând situațiile în care plouă torențial și Caregna adună apele provenite de pe versații împăduriți. Cea mai mare cantitate de apă provine din precipitații din care un procent de 35 – 40% se acumulează pe timpul verii. Șiroaiele de apă rezultate în urma ploilor torențiale poartă cantități mari de aluviuni de aproximativ 2,2 – 5 tone/ha/an.
III. Flora și fauna
Flora comunei Păunești este foarte diversificată li se caracterizează prin plante ierboase (ghiocelul, vioreaua, brândușa, grâușorul, toporașul, floarea paștelui, lăcrimioara, pulmonarita, rodul pământului, vâscul, mătrăguna, ciuperci otrăvitoare și comestibile, troscotul, coada șoricelului), arbuști (alunul, cornul, porumbelul, păducelul, măceșul), arbori (stejarul, gorunul, carpenul, paltinul, ulmul, teiul alb, carpenul de pădure) și plante agățătoare (iedera, liana). Flora cultivată este reprezentată de grâu, porumb boabe, floarea soarelui, rapiță, cartofi, legume, orzoaică.
Fauna se distinge prin diversitate și bogăție. În împrejurimile comunei se întâlnesc: ursul brun, vulpea, lupul, dihorul, nevăstuica, bursucul, căprioara, cerbul, veverița, mistrețul, iepurele de câmp. Categoria păsărilor este una bogată și cuprinde păsări sedentare, precum: vrabia, pițigoiul, mierla, ciocănitoarea; păsări migratoare: cucul, pupăza, rândunica mare, graurul, privighetoarea. Între păsările de noapte amintim cucuveaua, iar dintre răpitoare, uliul și șorecarul comun. Din categoria păsărilor de apă, regăsim rața sălbatică mică. Categoria insectelor cuprinde: cărăbușul de mai, rădașca, scarabeul, libelula, călugărița, furnica, lăcusta, cărăbușul de trandafir, forfecarul, buburuza, croitorul, fluturele de varză, fluturele ochi de păun, albina. În rândul nevertebratelor se remarcă melcul, păianjenul de baltă, ciclopul, miriapodul.
IV. Resursele de subsol
Subsolul comunei Păunești este sărac în resurse minerale, pe perimetrul acesteia neexistând zăcăminte de petrol și gaze naturale și nici activități de forare și explorare petrolieră.
V. Clima și bioclima
Comuna Păunești se încadrează în climatul temperat continental specific zonei de silvostepă. Acest tip de climat se caracterizează prin veri călduroase și uscare și ierni extrem de reci. Influența directă a maselor de aer continental de origine asiatică determinp precipitații reduse, care iarna cad sub formă de zăpadă, frecvent viscolită. Precipitațiile reduse sunt distribuite neuniform pe parcursul întregului an, cu valori mai mari la finele primăverii și verii. Perioadele secetoase au o frecvență mai mare pe timpul verii. În anotimpul cald se resimt influențele maselor de aer tropical-uscate, iar în anotimpurile de tranziție cele temperat-oceanice.
Cantitatea medie anuală de precipitații este de aproximativ 447 mm, iar repartizarea pe anotimpuri se prezintă astfel: iarna – 80 mm (18%), primăvara – 114 mm (26%), vara – 151 mm (34%), toamna – 102 mm (22%). Distribuirea neuniformă a precipitațiilor, iernile secetoase, precum și caracterul torențial al ploilor de vară afectează culturile agricole. Așezarea comunei la marginea câmpiei și a dealurilor, face ca precipitațiile să fie mai reduse în zona joasă, de est (500-550 mm/an) și mai bogate în zona împădurită, de vest (550 – 600 mm/an).
Temperatura medie anuală înregistrează aproximativ 10ᵒC. Lunile iunie și iulie înregistrează cele mai ridicate temperaturi. Temperatura medie a celor mai friguroase luni (ianuarie) atinge o valoare de -3 / -4 ᵒC, iar temperatura medie în cea mai călduroasă lună (iulie) este de 22 – 23 ᵒC.
VI. Istoria
Prima atestare istorică a comunei Păunești datează din 2 iunie 1551, din timpul domniei voievodului Moldovei, Ștefan al VI-lea (24 mai 1551 – 1 septembrie 1552), fiul lui Petru Rareș (Ianuarie 1527 – Septembrie 1538, Februarie 1541- Septembrie 1546) și face referire la „poiana Păunești”. Alte două documente importante din epoca respectivă care fac trimitere la această așezare au fost emise de domnul Moldovei, Bogdan Lăpușneanu (1568-1572), respectiv de cancelaria acestuia, pentru a atesta proprietățile neamurilor lui Toader Sofiotul. Astfel, se precizează la proprietățile împărțite „și a treia parte dintr-o poiană den Păunești și a trei parte la pădure cu pomeți”
Existența unor așezări datând din epoci mai vechi nu este însă exclusă, în contextul în care în comuna Păunești nu s-au executat săpături arheologice sistematice.
VII. Populația
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Păunești se ridică la 5.923 de locuitori.
VIII. Principalele instituții
IX. Rețeaua rutieră
Din punct de vedere al accesibilității la magistralele de transport europene, județul Vrancea beneficiază de avantajul poziționării pe traseul coridorului pan-european nr. IX, care realizează legătura Nord-Sud a țării, prin tranzitarea următoarelor centre urbane: Giurgiu-București-Ploiești-Buzău-Roman-Iași-Sculeni. Coridorul acoperă axa majoră de transport Nord-Sud a județului Vrancea prin E 85. În ceea ce privește accesibilitatea la coridoarele de transport interne ale UE, și anume Rețeaua TEN-T, județul Vrancea beneficiază de situarea pe un traseu subsidiar axei 22 care intră pe teritoriul național al Nădlac, trece prin Sibiu, Brașov și București și se termină la Constanța. Legătura cu această axă este facilitată de actualul DN 2, care formează o parte din drumul european E 85.
Principalele căi rutiere: din cadrul comunei Păunești sunt, după cum urmează:
- DJ 205H: Panciu (DJ 205F) – Movilița – Domnești – Cioara – Călimănești – Pădureni (DN 2);
- DC 28: Păunești (DJ 205H) – Viișoara – Anghelești (DJ 119C);
- Drumuri sătești și străzi;
- Drumuri de exploatație agricolă.
X. Principalele funcțiuni economice
Activitățile economice de la nivelul comunei Păunești sunt în principal concentrate în sectorul terțiar (servicii, comerț și transport), acesta ocupând 60% din sectoarele economice, sectorul secundar (industrie și construcții) deține o pondere de 37%, pe când restul întreprinderilor își desfășoară activitatea în sectorul primar ce înregistrează un procent de 3%.